Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România

• 22-02-2018

Declinarea responsabilităţii:

Volumul de faţă a fost realizat de către angajaţii Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Strategia naţională de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2014-2020)

• 22-02-2018

In România, un număr de 700.736 de persoane - adică un procent de 3,71 din totalul populației - sunt înregistrate ca beneficiare ale sistemului de protecție socială specială, adică a politicilor naționale ,,de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor, realizarea unei politici naționale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor” conform art. 50 din Constituția României, republicată în anul 2003.

Conform aceluiași document, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor „vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte” (art. 20, alin (1)), iar în cazul în care ”... există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile” (art. 20, alin. (2)).

Planul strategic de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015-2020

• 22-02-2018

Elaborarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020 are loc într-un moment de reconfigurare a tuturor politicilor publice, din toate sectoarele, în contextul pregătirii noii perioade de programare a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții, dar şi a respectării cu prioritate a obiectivelor incluse în Programul de Guvernare 2013-2016 și a țintelor stabilite și asumate prin Strategia Europa 2020.

Strategia îşi propune asigurarea unui cadru efectiv de implementare a principalelor priorități în domeniul politicilor pentru copii ale Programului de Guvernare, concepute astfel încât „să permită condiţii de dezvoltare şi formare a copiilor de la naştere şi până la majorat˝.

Strategia nationala pentru promovarea imbatranirii active si protectia persoanelor varstnice pentru perioada 2015 - 2020

• 22-02-2018

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată. În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorităţi etnice cele mai mari, mai tinere şi cu creşterea cea mai dinamică din România, precum şi de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 şi 30 de ani cu aproape 20%. Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică. Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate.

Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020

• 22-02-2018

Grupul ţintă al Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2015-2020 este reprezentat de persoanele sărace şi grupurile vulnerabile, definite astfel:

• Persoanele şi/sau familiile sărace sunt cele ale căror venit anual este sub 60% din venitul mediu, exprimat per echivalent adult. În anul 2008, acest grup a numărat aproape 5 milioane de persoane. Obiectivul Guvernului este de a  reduce acest număr cu cel puţin 580.000 până în anul 2020, faţă de anul 2008. În 2012, numărul acestora era deja redus la 4,8 milioane, ceea ce înseamnă că 30% din obiectiv a fost deja îndeplinit. Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din sărăcie (restul de 70% din obiectiv).
• Grupurile vulnerabile sunt cele excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire, şi alte servicii. Cele mai mari categorii includ copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi. În ansamblu, aceste grupuri însumează circa trei milioane de